Piata de depozitare din Romania are un potential urias de dezvoltare

Piata de depozitare din Romania are un potential urias de dezvoltare datorita imaturitatii, considera Adrian Pali, director comercial FM Logistic.
„Cred ca principala crestere a companiei va veni de pe acest segment in viitor. Activitatea de dezvoltare va avea de suferit pentru ca fabricile au redus productia ca o consecinta fireasca a scaderii consumului”, a declarat Pali.
Potrivit acestuia, cea mai mare problema anul trecut a fost cresterea cantitatii de marfuri depozitate, pe fondul scaderii consumului. „Am ajuns si la grade de ocupare a depozitelor de 90%. De la 92% incolo deja scade mult eficienta administrarii marfii in depozit”, a afirmat Pali.

Mai multe informatii in video-interviul realizat de BaniiNostri.ro: http://www.baniinostri.ro/video

Resursele de energie primara au scazut cu 0,8%

In trimestrul I 2010, resursele de energie primara au scazut cu 0,8%, iar cele de energie electrica au scazut fata de aceeasi perioada a anului precedent cu respectiv 3,4%, potrivit INS.

Principalele resurse de energie primara in trimestrul I 2010, au totalizat 8403,8 mii tone echivalent petrol (tep), in scadere cu 64,4 mii tep fata de trimestrul I 2009.

Productia interna a insumat 5822,8 mii tep, in scadere cu 4,3% fata de aceeasi perioada a  anului precedent, iar importul a fost de 2581,0 mii tep, in crestere cu 8,2%.

Scurta zvacnire a retail-ului in iulie

Cea de-a saptea luna a anului a avut o mica tresarire a comertului fata de luna precedenta, cu 1,8%. Cresterea este atat de mica, incat nimeni nu se hazardeaza in a o pune pe seama unei reveniri economice. De altfel, volumul vanzarilor, conform datelor Eurostat, sunt in scadere fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 13,2 puncte procentuale.

Acelasi barometru mai spune ca Romania se afla, totusi, pe a doua pozitie intre statele membre in ceea ce priveste cresterea comertului cu amanuntul. Doar Suedia ne mai intrece cu un avans de 2,2 procente crestere. Media UE a fost de 0,2%.
In ceea ce priveste evolutia fata de anul trecut, Belgia a inregistrat cea mai mare crestere, de 4,8%, urmata de Suedia cu 4,6% si Polonia cu 4,4%.

In Romania, 2009 a fost un an atat de prost pentru retailer-ii de electronice si electrocasnice, incat scaderea la bunurile de folosinta indelungata a fost de circa 40%. Comertul cu legume si fructe a fost mult mai putin afectat.
Pentru primul semestru, INS indica o scadere a comertului cu amanuntul, cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete, de 9,7%, fata de semestrul I 2008.

Nicolescu: plata arieratelor in maxim 45 de zile va stimula micile intreprinderi

Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR a propus guvernului un pachet de masuri pentru revigorarea economiei. In viziunea sa, directiile principale sunt urmatoarele:
– combaterea evaziunii fiscale
– stimularea investitiilor
– reducerea cheltuielilor bugetare

In cadrul discutiilor referitoare la proiectul CONS-TEAM („Consolidarea mediului de afaceri din Romania prin intarirea capacitatii institutionale a organizatiilor patronale”), Nicolescu a declarat ca pentru stimularea investitiilor, se impune ca statul sa faca plata arieratelor catre companii in maxim 45 de zile, sa concesioneze o parte a lucrarilor pubilce catre domeniul privat si sa introduca un sistem de motivare a angajatilor administratiei publice care lucreaza cu fonduri europene.

De asemenea, seful CNIPMR considera ca se impune o reformulare a legii investitiilor, a legii parteneriatului public privat si implementarea unor legi noi, precum cea a holding-ului si cea a start-up-ului.

Potrivit datelor pe care le detine, in 2009 au fost inchise 195.751 de companii mici si mijlocii, in timp ce, in primul trimestru al acestui an, alte 32.000 de IMM-uri si-au suspendat activitatea sau au fost inchise. Din randul celor ramase, 80% au raportat probleme, in mod special faptul ca au acum doar rolul de generatoare de locuri de munca, fara a obtine profit net.

Prezent la lucrarile seminarului, Jean-Francois Roubaud, presedinte al organismului similar din Franta, numit Confederatia Generala a IMM-urilor (CGPME), a afirmat ca devalorizarea monedei euro este privita cu ochi buni de exportatorii francezi, care au simtit oportunitatea care li se ofera.

El a prezentat cateva dintre solutiile luate de guvernul de la Paris pentru sprijinirea IMM-urilor, printre acestea numarandu-se incurajarea creditarii si institutia mediatorului de credit, care se ocupa de cererile de creditare respinse de banci.

Tichetele de vacanta ar putea falimenta 20% din IMM-uri

Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR, a declarat ca obligativitatea acordarii tichetelor de vancanta in sectorul privat ar putea provoca falimentul a 20% din IMM-uri. Motivul ar fi ca multe dintre aceste firme nu au posibilitatea de a adera la acest program. Multi patroni au cerut ca legea in cauza sa fie modificata pentru ca si angajatii sa contribuie cu 20% din vaoarea efectiva a tichetelor. Nicolescu apreciaza ca efortul bugetar pentru aceste program este 0,35% din PIB si ca sursele pentru aceste cheltuieli nu sunt specificate.

Siemens si Astra Vagoane Calatori, parteneri pentru constructia de tramvaie

Omul de afaceri Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Calatori Arad, a semnat ieri acordul de cooperare cu oficialii Siemens pentru producerea unui tramvai modern, dupa ce anul trecut negocierile fusesera intrerupte din cauza unor neintelegeri legate de prevederile din contract.
„Tocmai am semnat acordul cu Siemens. In aceste conditii, estimez ca prototipul sa fie scos in trimestrul al treilea al acestui an. Tramvaiul se va numi Imperio si va fi cel mai modern din piata”, a declarat Blidar pentru BaniiNostri.ro.
Acesta nu a dat amanunte legate de valoarea totala a contractului, in conditiile in care acest parteneriat are drept scop producerea comuna a unor tramvaie cu care sa participe la licitatiile interne si internationale. „Intentionez sa particip cu noul model pe care il vom construi impreuna la toate licitaiile care se vor organiza in Romnaia. In plus, suntem interesati si de piata internationala”, a spus omul de afaceri.
In prezent, tara noastra are un parc de vagoane destul de vechi, de 30 – 40 de ani, ceea ce transforma Romania intr-o regiune atractiva pentru producatorii de vagoane.
Valer Blidar declara anul trecut ca, in total, costurile pentru acest prototip, cu tot ce inseamna fabricatie si dispozitive, sunt estimate sa ajunga undeva la patru milioane de euro. La fabrica de vagoane de la Arad se pot produce intre 25 si 50 de tramvaie pe an, daca se iau in calcul spatiile si tehnologia care exista acolo.
In ceea ce priveste cifra de afaceri a Astra Vagoane Calatori, aceasta a scazut cu aproximativ 10% anul trceut, din cauza crizei. Insa, Blidar spune ca nu a recurs la disponibilizari. Totodata, valoarea anuala a productiei este de circa 200 milioane de lei, dintre care 42% inseamna export.
Principalii concurenti ai Astra Vagoane Calatori sunt Remar Pascani, controlata de Grup Feroviar Roman, Remar 16 Februarie Cluj si Ateliere Grivita.
Valer Blidar este si proprietarul Bancii Comerciale Feroviare. In vara anului trecut, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a aprobat autorizatia de functionare pentru aceasta banca. Potrivit omului de afaceri, investitiile de inceput in aceasta institutie de credit au fost de aproximativ sase milioane de euro, si au vizat sediul central si alte patru sucursale.

McDonald’s si KFC au platit 160.000 euro pentru spatiile inchiriate in Gara de Nord, in 2009

CFR SA a incasat, anul trecut, in schimbul spatiului pe care il inchiriaza in Gara de Nord, aproximativ 160.000 de euro (cu TVA) de la KFC si McDonald’s, cele doua restaurante cu servire rapida, care au prins foarte bine la publicul din Romania, in ultimii ani.
Potrivit datelor CFR SA, cuantumul veniturilor din chiriile aferente contractelor de inchiriere pentru spatiile din Gara de Nord, grupa A, proprietate privata ale institutiei, au insemnat circa 16,57% lunar, fara TVA.
Astfel, pentru spatiul inchiriat in principala gara din Romania, KFC a platit anul trecut 15.773,85 lei pe luna (fara TVA), in timp ce McDonald’s – 31.620,48 lei pe luna (fara TVA), ceea ce inseamna 676.752 lei in 12 luni, in total pentru ambele restaurante, cu TVA inclus. La un curs mediu de 4,2373, anuntat de Banca Centrala pentru 2009, rezulta o suma totala de 159.713 euro pentru cele doua restaurante.
Analistul imobiliar Radu Zilisteanu considera ca restaurantele cu servire rapida sunt atrase de obiective precum Gara de Nord, mai ales ca, in mod normal, chiria ar trebui sa fie de cateva zeci de euro pe metru patrat pe luna. „Un business din aceasta categorie merge foarte bine in acest loc, in principal in perioada de iarna, cand trenurile au intarzieri”, a spus Zilisteanu.
Potrivit CFR Călători, prin Gara de Nord trec in fiecare zi aproximativ 10.000 de oameni. Numarul este foarte redus in comparative cu alte tari, unde traficul in principalele gari ajunge si la cateva sute zilnic. Explicatia este data de faptul ca nu s-au investit bani, in ultimii ani. Pentru modernizarea acestei gari ar trebui sa se investesaca in jur de 300 milioane de euro, sunt de parere analistii din piata de profil. Suma ar putea transforma Gara de Nord intr-un mall, cu centre comerciale moderne. De altfel, in prezent exista un proiect pentru modernizarea acestui obiectiv, dar este blocat din lipsa banilor.

Chiria, renegociata anual

„Chiria aferenta contractelor de inchiriere pentru spatiile proprietate privata ale CFR SA se renegociaza anual, potrivit reglementarilor legale interne, aprobate de conducerea societatii”, au spus oficialii companiei. Potrivit acestora, astfel de contracte se incheie pe o perioada de pana la trei ani. Ei nu au dat amanunte legate de valoarea pe care  o vor plati McDonald’s si KFC anul acesta, daca va ramane aceeasi suma sau daca va fi schimbata.
„Pentru inchirierea unui spatiu comercial pe o durata mai mare de timp, se tine cont de necesarul de investitii in spatiile respective”, au adaugat ei, subliniid faptul ca, „in viitorul apropiat” nu se preconizează deschiderea altor centre comerciale in Gara de Nord.

Otopeni, 20% crestere posibila pentru 2009

Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 354 milioane lei, cu 20% mai mult decat anul trecut. Aceasta in conditiile in care se asteapta ca numarul pasagerilor sa scada cu cinci procente. „Pentru 2009, cifra de afaceri estimata va fi de peste 350 milioane lei” a declarat directorul general al AIHCB, Gabriel Tara, citat de NewsIn.
Numarul de pasageri estimat pentru 2009 este de 5,06 milioane, la care s-ar putea adauga o scadere de 5%.

Microcreditarea, solutia pentru firmele mici

Pe fondul restrangerii posibilitatii de creditare, facilitatea de microfinantare este cea mai buna solutie pentru firmele mici. Finantarea se face prin Programul european de microfinantare a mecanismului de microcredite pentru intreprinderile mici, dar si pentru cei care si-au pierdut locurile de munca si doresc sa inceapa propria afacere.

Bugetul initial a fost stabilit la 100 milioane euro si ar mai putea atrage inca alte 500 milioane euro, daca se va deschide o serie de linii de credit de la institutii internationale de profil, pentru Banca Europeana de Investitii (BEI).

Programul intra in vigoare la nivel european chiar de luna aceasta. Cei interesati in obtinerea de asemenea finantari trebuie sa contacteze „furnizorii de credite” (asa cum au fost denumiti in program) din tarile lor de origine. Acesti furnizori pot fi banci, creditori non-profit, institutii ce ofera garantii. Pentru Romania, informatii referitoare la acest program se pot obtine de la BRD, Romcom, Piata Credit, Opportunity (membra a Opportunity International Network). Fondul European de Investitii va face finantarea disponibila pentru acesti furnizori.

Microcreditele in UE reprezinta imprumuturi de pana la 25.000 de euro. Acesta este creat pentru micro-intreprinderi, angajand mai putin de 10 persoane (91% din totalul intreprinderilor europene) si pentru someri sau persoane inactive care doresc sa inceapa activitati independente, dar nu au acces rapid la servicii bancare traditionale. In UE, 99% din start-up-uri sunt microintreprinderi sau intreprinderi mici si o treime din acestea sunt lansate de persoane ramase fara loc de munca.

Palm a fost cumparat de Hewlett Packard pentru 1,2 miliarde dolari

Palm, fabricantul american de smart phones a fost cumparat de gigantul Hewlett Packard.

Palm s-a chinuit in ultima perioada de timp, mai ales dupa ce Apple a iesit pe piata cu iPhone, sa atraga atentia consumatorilor asupra produselor sale. A incercat tot felul de inovatii, a incercat sa adapteze solutiile celor de la Apple, dar in statisticile vanzarilor nu s-a vazut nicio imbunatatire.

Cele doua parti au anuntat ca valoarea asupra careia s-a cazut de acord este de 1,2 miliarde de dolari. Potrivit datelor SEC (Comisia din SUA care se ocupa de piata de capital, asemanatoare cu CNVM de la noi), ultimele cifre rezultate anuntate de Palm au nidicat venituri de 90-100 milioane dolari.

Asemanari cu situatia Palm se pot intalni si la alte companii cu relevanta in domeniu, precum Nokia. Compania finlandeza a fost luata pe nepregatite de intrarea Apple pe piata telefoanelor de tip smart phone. Cu toate acestea, pana acum nu s-a aratat interesata de a fi preluata.

Copyright © 2016 ComisiaRosiaMontana.ro