Nokia paraseste Romania din cauza furturilor

Sefii companiei finlandeze Nokia au ramas fara telefoane. Evenimentul s-a petrecut in timpul unei conferinte de presa.

Suparati ca li s-au furat telefoanele mobile, sefii fabricii Nokia de la Jucu au declarat ca-si vor muta afacerea in alta tara, potrivit site-ului NotNews.ro.

Oficialii Nokia sustin ca prefera sa plateasca un german de 10 ori mai mult decat sa mai lucreze in Romania, unde salariile sunt mici, dar telefoanele mobile dispar mai rapid decat pot fi fabricate prin actualele tehnologii.

Mai diplomat, managerul Nokia spune ca pleaca din cauza climei prea calde din Romania, care face ca micile componente ale telefoanelor sa se evapore chiar si peste noapte. Se pare ca nu temperatura este factorul decisive in aceasta decizie, pentru ca stragia de dezvoltare a fabricii arata ca Nokia va deschide o noua fabrica in Emiratele Arabe Unite.

Joseph Stiglitz, in premiera la Bucuresti

Forum Invest il aduce in premiera la Bucuresti pe dr. Joseph Stiglitz (foto),  laureat al premiului Nobel pentru Economie, fost primvicepresedinte si economist sef al Bancii Mondiale, presedinte al Grupului de Consilieri Economici in administratia Clinton.

Solutii pentru criza

La invitatia Forum Invest, economistul momentului, Joseph Stiglitz, va prezenta in premiera pentru Romania, perspectivele economice globale  in contextul crizei financiare, la cea de-a 6-a editie a Forumului Finaciar Sud-Est European.

Pentru Stiglitz momentul actual al crizei reprezinta o oportunitate de a redesena traseul economic mondial: „Este timpul pentru un nou Bretton Woods! Este timpul pentru reforme dramatice in cadrul institutiilor existente si crearea unor noi organisme economice”.

„Generarea de platforme de discutii deschise este vitala in acest moment. Informatia cheie trebuie transmisa in timp util, pentru a reduce efectul de domino al crizei. Rapunsul sta in cooperarea dintre state”, apreciaza Stiglitz, referindu-se la intalnirea de la Bucuresti.

Mugur Isarescu in dialog cu Joseph Stiglitz

„Dezbaterile din cadrul Forumului Financiar vor oferi posibilitatea de a identifica cele mai bune modalitati de rezolvare a problemelor regionale curente si viitoare”, a declarat Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR.

Peste 300 de participanti din regiune a guvernatori, vice-guvernatori, ministri, directori ai institutiilor financiar-bancare, presedinti de companii –  pot intra  in dialog direct cu Joseph Stiglitz si Mugur Isarescu.

In studiile  publicate recent, Joseph Stiglitz afirma: „Ne confruntam cu o problema globala care are nevoie de participarea tuturor  statelor, nu doar a 7,8,13,20  tari. Trasarea unui nou set de reguli financiare este absolut necesara. Guvernele trebuie sa se implice mai mult in coordonarea la nivel macroeconomic si, de asemenea, in restructurarea rezervei monetare”.

Joseph Stiglitz este profesor in cadrul Columbia University. In 2001 a primit Premiul Nobel pentru Economie  pentru analizele asupra pietelor financiare utilizand modelul informatiei asimetrice si co-autorul Raportului privind Panelul Interguvernamental pe Schimbarile Climatice (1995), pentru care a primit Premiul Nobel pentru Pace. 

Forumul Financiar se afla la cea de-a 6-a editie si este organizat cu sprijinul special al Bancii Nationale a Romaniei, sub inaltul patronal al Parlamentului Romaniei si in colaborare cu AOAR si Casa Regala.

Zoltan Teszari, milionarul nevazut

Spre deosebire de alti miliardari, Zoltan Teszari a preferat sa iasa foarte putin in public. Asa a facut si Sorin Ovidiu Vantu. Initial necunoscut la fata marelui public, a inceput sa iasa atunci cand a ajuns la un nivel la care a apreciat ca poate sa se expuna. Daca initial Vantu era o rara avis a televiziunilor, doar Marius Tuca reusind sa-l primeasca intr-o emisiune in direct in urma cu aproape zece ani, in prezent Vantu nu numai ca apare cu o oarecare frecventa in presa, dar este si patron in domeniul media.

Nu stim daca enigmaticul Teszari va tece la un moment dat in zona media, dar pana acum este discret, dupa reteta Vantu. Este atat de discret, incat imaginile in care apare sunt foarte rare. Fotografii profesioniste de data recenta nu exista. Ziaristii maghiari de la aMagyar Narancsa au incercat sa gaseasca o poza din vremea in care era sportiv si nu au reusit.

A inceput afaceri chiar din momenul zero, mai exact din 1990. Pe atunci avea doar o toneta de inghetata in fata unei biserici catolice si planuri mari. A avansat apoi in domeniu, devenind producator de cornete si concentrate. Succesul nu a venit insa din acest domeniu, ci din televiziunea prin cablu. Initial, avea o firma de electronice care colabora cu televiziunea locala din Oradea, TVS. Teszari s-a asociat cu o firma de cablu din Brasov, dupa care a cumparat TVS in 1995, punand astfel bazele RCS. Apoi a cumparat Terra Sat. Cum dintr-o afacere s-a dezvoltat alta, Teszari a creat in 1998 providerul de internet RDS. Piata a avut cresteri galopante in anii 90 si l-a propulsat in zona milionarilor in euro.

Postasii austrieci vor fi dotati cu aparate de kilometraj

Reducerile de personal i-a facut si pe sindicalisti sa caute metode ingenioase de a-si apara membrii. Astfel, postasii austrieci vor fi dotati cu aparate care masoara distantele parcurse zilnic pentru a castiga mai multi bani.

Postasii austrieci s-au trezit in situatia de a face si norma colegilor concediati. Pentru ca muncesc prea mult, sindicatul a negociat montarea unor aparate care sa le masoare distantele parcurse zilnic.
Astfel, ei au sansa sa fie platiti suplimentar pentru distantele parcurse in urma disponibilizarilor de personal.

Reprezentantul sindicatului postasilor din Salzburg, Kurt Friedl, a declarat: „Din cauza reducerilor de personal, multi colegi lucreaza si 45 de ore pe saptamana. Iar cei mai in varsta nu reusesc sa acopere distantele care le sunt alocate”.

Pe baza inregistrarii distantelor parcurse, postasii vor fi platiti pentru munca suplimentara.

Vanzarile la centralele termice ar putea scadea cu 20%

Anul acesta, cererea pentru centralele termice va scadea pana la un volum al vanzarilor cu 20% mai mic decat in 2008. „Anul trecut piata de centrale termice a fost de 150.000 de unitati, in crestere usoara fata de 2007 in principal datorita pietei imobiliare”, a spus directorul de marketing al Kober, Sebastian Enache, citat de NewsIn. Acesta sustine ca piata se va contracta cu 20% in 2009 si ca evolutia ei este direct legata de cea a pietei imobiliare.
„Piata a crescut anul trecut cu aproximativ 20 a 30%, iar in 2009 ar putea reveni la nivelul anului 2007”, a spus directorul de vanzari al Comstal Marketing, Ionut Dogaru, care considera si el ca piata ar putea scadea cu 20%, deci sa revina la valorile de acum doi ani.

Vitelaru, CNIPMMR: Boc sa-si tina promisiunile din campania electorala!

Premierul Emil Boc ar trebui sa-si tina promisiunea legata de eliminarea impozitului forfetar pentru IMM-uri, a declarat Neculai Vitelaru, vicepresedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
„Domnul Boc a spus ca gata, a fost facuta ‘deratizarea’ nu mai trebuie impozit forfetar. Prin ‘deratizare’ dansul intelege si miile de start-up-uri ale tinerilor din Romania care au dat faliment anul trecut”, a afirmat Vitelaru in cadrul unei conferinte de presa.
Tema conferintei a fost legata de suspendarea impozitului forfetar in cazul IMM-urilor, pe fondul cresterii alarmante a numarului de falimente. Potrivit presedintelui CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, ministrul de finante Sebastian Vladescu a declarat ca va lua in considerare recomandarile agentiei privind scoaterea acestui impozit. „Macar daca va ramane, sa fie aplicat in functie de niste criterii economice si sociale riguroase”, a afirmat Nicolescu.
In plus, potrivit Anei Bontea, director in cadrul CNIPMMR, anul 2010 se anunta unul extrem de greu pentru IMM-uri, dupa ce in 2009 s-au inregistrat aproape 200.000 de falimente. „Aproape toate analizele arata ca vom avea o crestere de 20% a numarului de falimente in acest an”, considera Bontea.

Tolontan a avut dreptate: EVZ si Capital au fost vandute de Ringier

Catalin Tolontan a avut dreptate: EVZ si Capital au fost vandute de Ringier. Suma tranzactiei este de peste 8 mil. de euro, iar cumparatorul este o firma nou infiintata, Editura Evenimentul zilei si Capital, detinuta de Bobby Paunescu, potrivit paginademedia.ro.
Editura va fi condusa de Claudiu Serban, pana acum director general adjunct la Ringier. Sediul celor doua redactii ramane la Ringier, grupul media urmand sa asigure si servicii de distributie, publicitate, contabilitate si resurse umane.
Catalin Tolontan a scris, pe blogul sau tolo.ro, despre aceasta tranzactie, inca din data de 4 februarie 2010. Tolontan a citat o persoana apropiata tranzactiei, care a spus: „Nu credem ca se mai poate intampla ceva, tranzactia este ca si facuta, urmeaza semnaturile finale”.

Trucuri pentru turismul de criza

Cand bate vantul schimbarii, unii ridica ziduri, iar altii mori de vant. Asa spune un proverb olandez cu referire la perioadele grele in care unii reusesc sa vada potential de dezvoltare. Iar turismul nu a facut exceptie in 2009. In vreme ce majoritatea tarilor ale caror economii se bazeaza mult pe turism au resimtit din plin criza, unele au recurs la trucuri.

Deja celebrul post de administrator pentru o insula din Australia, cea mai bine platita slujba din lume, a pornit initial doar ca o scoatere la concurs in interes eco. Pentru cele sase luni de „munca”, circa 12 ore efective pe luna, bugetarul ales ca administrator al insulei Hamilton, oferita de Queensland, va primi 150.000 de dolari australieni. Dar scopul final a fost, de fapt, cresterea gradului de notorietate a insulelor din Marea Bariera de Corali. Iar efectul a fost din plin. Presa a luat stirea ca pe ceva inedit si a imprastiat-o in intreaga lume. 34.000 de persoane, din 201 de tari, au facut toate eforturile pentru a intra in concursul pentru locul de munca promis.
Un raport guvernamental arata ca in ultimii 13 ani Australia a pierdut 14 procente din cota de piata a turismului in lume. Dar campania de 1,2 de milioane de dolari a avut un profit de sute de ori mai mare. In plus, agentia de publicitate australiana care a lansat campania a castigat trofeele Grand Prix la categoriile PR Lions si Direct Lions, la festivalul international de publicitate de la Cannes.

Israelienii din Kiryat Yam au incercat si ei un truc turistic. Reprezentantii primariei orasului au lansat un zvon despre o sirena vazuta de localnici in apele Marii Mediterane. Au facut chiar publica o recompensa de un milion de dolari pentru cel care demonstreaza cu ajutorul unei fotografii sau prin alt mijloc existenta sirenei. Iar oamenii, ce-i drept mare parte din ei localnici, au inceput sa se stranga seara de seara pe malul marii.

Chiar daca nu e o metoda noua, preturile de criza suna altfel in urechile unui potential proprietar de insula, doar pe perioada concediului. Astfel, in tari precum Grecia, Italia si Spania, dar si din zone mai nordice ca Danemarca, Irlanda sau Canada, poti deveni stapan de insula pentru o saptaman sau doua, in functie de buzunar, cu aportul financiar al prietenilor, bineinteles. Numarul acestora trebuie sa fie cat mai mare, in asa fel incat sa puteti achita note de plata de la cateva zeci de mii de euro pana la peste 100.000 euro. Agentiile de turism sustin ca aveti chiar sansa descoperirii unei comori, dat fiind faptul ca insulele sunt separate de continent si au avut de-a lungul timpului un grad mare de izolare. Daca nu gasiti nici o comoara, atunci va puteti lauda acasa ca ati fost stapanul unei insule ce a „apartinut” unei vedete.

Incertitudine financiara la Naftogaz

Un raport al Ernst & Young, auditorul companiei Naftogaz, releva ca problemele firmei de distributie ucrainene, care au stat si la baza disputei cu Gazprom tin de lipsa unui plan financiar si de nesiguranta stabilitatii preturilor la gaz. La toate acestea se adauga datoriile mai vechi ale Naftogaz, gradul redus de sustinere de catre stat si capitalizarea redusa a firmelor capusa.
Sistarea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, care a afectat 18 tari europene, a avut la origine pretul gazelor de import si datoriile pe care Naftogaz le-a acumulat in ultimii ani, se arata in raportul Ernst & Young. Firma care se ocupa de auditul companiei ucrainene si-a publicat raportul pe pagina oficiala de internet in care arata ca Naftogaz trebuia sa achite din luna septembrie eurobonduri de 500 de milioane de dolari.
Desi rapoartele din 2007 ar fi trebuit sa fie publicate inca din vara trecuta, detinatorii de obligatiuni au hotarat sa ofere grupului un ragaz de un an, pana la sfarsitul lui 2008 pentru publicarea acestora.

Din documente reiese ca Naftogaz a inregistrat in 2007 o pierdere de 66 milioane hrivne (8,57 milioane dolari la actualul curs valutar), comparativ cu pierderile de 2,2 miliarde hrivne din 2006. Triplarea pierderilor s-a produs pe fondul cresterii veniturilor si a deprecierii proprietatilor si a centralelor.

In plus, stabilitatea financiara a Naftogaz a devenit incerta dupa crearea in 2006 a doua firme intermediare, care au fost create in urma unei dispute similare cu Gazprom, in perioada 2005-2006. RosUkrEnergo este firma care a preluat exporturile de gaze, iar UkrGazEnergo se ocupa cu vanzarea de gaz catre consumatorii industriali ucraineni.

„Schimbarile mentionate anterior in afacerile grupului au condus la un nivel insuficient al capitalului de lucru pentru sustinerea operatiunilor si  o lipsa de lichiditate ce a avut o influenta negativa asupra activitatii grupului in 2006 si 2007”, precizeaza.

In acest context, expertii Ernst & Young apreciaza viitorul financiar al companiei ucrainene de stat Naftogaz drept nesigur, cu atat mai mult cu cat autoritatile de la Kiev nu au ajuns inca la un acord cu privire la pretul de import al gazelor naturale rusesti an 2009.

S-a redus usor panta afacerilor din comert

Cifra de afaceri in comertul cu amanuntul s-a redus in octombrie cu 9,1% fata de aceeasi luna a anului trecut. In septembrie, scaderea a fost mai mare, de 13,9% pe an fata de septembrie 2008.

Scaderea din octombrie a fost cauzata in special de reducerea semnificativa a vanzarilor de carburanti si marfuri nealimentare, 25,3%, respectiv 8,7%, potrivit datelor publicate azi de Institutul National de Statistica (INS). Datele nu includ si vanzarile de autovehicule si motociclete.

In serie bruta, fara a se tine cont de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, scaderea cifrei de afaceri a fost mai mare, de 11,9% fata de octombrie 2008.
Vanzarile de produse alimentare, bauturi si tutun au crescut, in schimb, cu 1% fata de aceeasi luna a anului trecut.

Serviciile, in functie de zilele lucratoare si sezonalitate, s-au redus cu 14,6 puncte procentuale fata de aceeasi luna a anului trecut. Principala cauza este data de scaderea activitatilor agentiilor turistice si tur-operatorilor (-45,9%).
Pentru primele zece luni ale anului, scaderea cifrei de afaceri in comertul cu amanuntul a fost de 11%.

Zvacniri usoare ale comertului de la o luna la alta au inceput din iulie, cand a fost o crester de 1,8% fata de luna precedenta, dar inca in scadere masiva fata de anul trecut.

Copyright © 2016 ComisiaRosiaMontana.ro